Breaking News
Home > Organizatii Internationale > Adunarea Parlamentară NATO și chestiunea Republicii Moldova

Adunarea Parlamentară NATO și chestiunea Republicii Moldova

Comisia pentru dimensiunea civilă a securităţii din AP NATO a respins amendamentul Republicii Moldova pe 8 octombrie 2017 în cadrul sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO.

Între 6-9 octombrie 2017 a avut loc la Bucureşti sesiunea plenară a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO.

AP NATO are 266 membri (titulari, cu drept de vot), din parlamentele celor 29 de ţări membre NATO şi 66 delegaţi (fără drept de vot) din parlamentele a 14 state asociate (Federaţia Rusă, Ucraina, Austria, Azerbaidjan, Suedia, Elveţia, Georgia, Armenia, R. Moldova, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Finlanda, Serbia şi Muntenegru). La reuniuni participă şi parlamentari din ţări cu statut de observator precum Japonia şi Kazahstan, reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Adunării Parlamentare a OSCE şi ai Adunării Uniunii Europei Occidentale, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi ai delegaţiilor mediteraneene asociate (Algeria, Israel, Iordania, Mauritania şi Maroc).

Comisia pentru dimensiunea civilă a securităţii din AP NATO a luat decizia de a respinge introducerea într-o rezoluţie a cererii R. Moldova de retragere a armamentului şi trupelor ruse din Transnistria.

În urmă cu aproximativ 3 luni, mai exact pe 21 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova, cu votul a 61 de deputaţi, adopta o declaraţie cu privire la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Adoptarea acestei declaraţii a avut o dublă importanţă pentru Republica Moldova, deoarece a marcat, în 2017, 25 de ani de la semnarea acordului privind principiile reglementării paşnice şi a conflictului armat din regiunea transnistreană, care a pus capăt războiului din Transnistria.

Prin adoptarea declaraţiei, parlamentarii moldoveni trăgeau un semnal de alarmă că “staţionarea continuă a trupelor Federaţiei Ruse şi întărirea prezenţei militare a acestora în partea de est a Republicii Moldova constituie încălcări ale prevederilor constituţionale, în special privind independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială şi neutralităţii permanente ale Republicii Moldova”.

Declaraţia a reprezentat un apel către Federaţia Rusă pentru finalizarea procesului de retragere a trupelor ruse, muniţiilor, armelor şi echipamentelor militare staţionate în partea estică a Republicii Moldova. Nu de puţine ori au fost dăţile în care Republica Moldova a cerut retragerea celor aproximativ 1.000 de militari ruşi din Transnistria, însă în ciuda multiplelor angajamente luate în faţa comunităţii internaţionale, Moscova a menţinut în zonă numărul de soldaţi şi echipamente militare.

Astfel, Republica Moldova, prin reprezentanţii săi, a încercat să expună Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, problemele pe care regiunea autonomă nistreană le aduce asupra integrităţii şi securităţii teritoriale a ţării. Cu alte cuvinte, reprezentanţii politici din Republica Moldova au înaintat pe masa NATO un amendament privind Transnistria, în speranţa că organizaţia nord-atlantică va găsi instrumentele necesare de a determina trupele militare, considerate ca fiind staţionate ilegal, să părăsească teritoriul.

Din păcate pentru Republica Moldova, comisia care se ocupă cu dimensiunea civilă a securităţii din AP NATO a respins introducerea într-o rezoluţie a cererii delegaţiei moldovene de retragere a armamentului şi trupelor ruse din stânga Nistrului.

Republica Moldova a participat la AP NATO de la Bucureşti în calitate de stat asociat. Şeful delegaţiei moldovene a fost Mihai Ghimpu (fost preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova în perioada 28 august 2009 – 28 decembrie 2010).

 

Potrivit şefului delegaţiei moldovene, amendamentul a fost respins de Comisie, deoarece: „Republica Moldova nu este… ţară cu ieşire la Marea Neagră”. Chiar dacă amendamentul înaintat AP NATO de delegaţia Republicii Moldova a fost respins, a fost acceptat în schimb un amendament care vine din partea delegaţiei române, în care se specifică faptul că orice soluţie în conflictul transnistrean trebuie să ţină cont de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Pentru mulţi, decizia AP NATO de la Bucureşti de a respinge amendamentul înaintat de delegaţia Republicii Moldova pare că NATO încearcă o distanţare sau chiar mai mult de atât, întoarce cu spatele la problemele Moldovei.

Personal, tind să cred că este o impresie greşită a faptului că NATO încearcă să se distanţeze de Republica Moldova. AP NATO nu a acceptat amendamentul, deoarece contextul geopolitic din ultimii trei ani, din zona graniţelor Republicii Moldova, cât şi din zona Mării Negre, nu este cel mai favorabil unei astfel de decizii. Cred că AP NATO a luat în calcul şi riscurile care ar putea apărea la adresa securităţii României ca stat membru NATO şi a Mării Negre (zonă strategică de interes pentru NATO), cât şi asupra întregului flanc estic. Dacă AP NATO ar fi semnat acel amendament, nu este exclus faptul ca Federaţia Rusă să fi răspuns pe măsura intereselor pe care le are în zonă şi să recurgă la anexarea de noi teritorii, fie din Ucraina sau din Moldova, după modelul peninsulei Crimeea sau să rupă orice dialog pe tema încetării conflictului din cele două regiuni separatiste ale Ucrainei, Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk.

În mesajul de deschidere a celei de-a 63-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare NATO, Paolo Alli, preşedintele Adunării Parlamentare, a facut referire şi la Republica Moldova.

 ,,În Republica Moldova, Rusia susţine regiunea separatistă a Transnistriei şi blochează rezolvarea conflictului. Pe ţărmul celălalt al Mării Negre, încă ocupă o parte din teritoriul Georgiei. Aceste violări evidente ale dreptului internaţional ne preocupă pe toţi şi sunt de neacceptat. Sprijinirea Ucrainei, a Republicii Moldova şi Georgiei înseamnă apărarea întregii Europe şi a NATO, de asemenea’’,  a afirmat Alli.

În concluzie, respingerea amendamentului Republicii Moldova nu a fost un ,,Nu categoric”, care să închidă orice formă de dialog pe această problemă, ba din contră, AP NATO a lăsat să se înţeleagă că problema de natură militară din Transnistria va putea fi dezbătută pe viitor cu ocazia altor întruniri NATO. Mihai Ghimpu, fost preşedinte al Republicii Moldova, a primit din partea AP NATO atât obiecţii, cât şi garanţii la problema transnistreană : ,,Soluţionarea conflictului transnistrean nu poate avea loc dacă în continuare va sta armata rusă pe teritoriul nostru, dar asta e politica. Argumentul a fost că nu suntem ţară cu ieşire la Marea Neagră. O să revenim la problema asta, la anul. La anul vor fi nu doar ţările cu ieşire la Marea Neagră’’. 

Articol semnat de Cristian SOARE

Check Also

Vizele UE - Georgia, Ucraina

Parlamentul European introduce un registru comun pentru Schengen, România și Bulgaria al intrărilor și ieșirilor din UE

Cele 26 de țări membre ale Spațiului Schengen vor implementa un sistem informatic unitar pentru …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *