Breaking News
Home > Intel > Analize > Orientul Mijlociu și PR-ul geopolitic al Rusiei

Orientul Mijlociu și PR-ul geopolitic al Rusiei

Aflată în căutarea unei înțelegeri asemenea unei Yalta-2, prin care să se redefinească sferele de influență la nivel internațional, Federația Rusă nu reușește  să  pună bazele unui dialog ferm cu Occidentul, iar continuarea sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite sunt argumente certe în acest sens.

Astfel, Moscova încearcă să ducă o politică externă bazată pe două principale componente: atingerea intereselor naționale și creearea unei imagini pozitive la nivel global, ceea ce face ca Federația Rusă să încerce a fi prezentă în acțiuni de gestionare a crizelor sau mediere a conflictelor.

Evident,   Orientul Mijlociu este cel mai propice loc pentru o astfel de strategie, întrucât această regiune   reprezintă confluența marilor interese globale, fiind tot timpul în prim-planul comunității și mass mediei internaționale.

Pe acest fond, dincolo de conflictul din Siria, unde este un actor în mod direct implicat, Rusia s-a oferit, chiar dacă nu i s-a cerut, să medieze conflictele din Yemen, Libia și mai nou, zona Golfului, încerând să transforme toate aceste situații într-o campanie de PR geopolitic, și nu numai.

Dincolo de încercarea de a remodela imaginea sa externă, Moscova urmărește o serie de interese geopolitice, motiv pentru care, spre exemplu, mult mai multe voci îi acuză pe ruși pentru susținerea tacită a rebelilor din Yemen în timp ce, de cealaltă parte, presa rusă a criticat dur acțiunile statelor arabe susținute de SUA care sprijină guvernul legitim yemenit.  Deși este cea mai săracă țară din regiune, fără rezerve semnificative de hidrocarburi, Yemenul are acces geografic la una dintre cele mai importante rute ce leagă Occidentul de zona Golfului, și ar reprezenta o imensă oportunitate pentru Kremlin în contextul în care rușii ar putea avea  acces la rutele maritime ce asigură securitatea energetică a Uniunii Europene.

Tot sub discursul său pacifist, Rusia se implică la nivel declarativ în gestionarea conflictului dintre Qatar și   Arabia Saudită.  În acest conext, în care statul qatarez a fost supus unui embargo extern, rușii s-au oferit să asigure ajutor  regimului de la Doha deși relația bilaterală între cele două țări a fost mai degrabă rece în ultimul deceniu și jumătate.

Dacă privim puțin în trecut, ne aducem aminte că în 2004, agenții ruși l-au ucis tocmai în Doha, capitala Qatarului, pe liderul separatist cecen  Zelimkhan  Yandarbiyev. Doi dintre asasini au fost prinși de autoritățile qatareze care i-au condamnat la închisoare pe viață. Mai mult, ambasadorul rus în Qatar a fost suspus unui control virulent pe aeroportul din Doha în 2011, ceea ce a stârnit critici din partea Rusiei, deși incidentul a fost pus pe seama încercărilor Rusiei de a susține opoziția politică qatareză de la acea dată. Acum, Moscova este deschisă pentru a media conflictul și a ajuta, cel puțin declarativ, o țară nu tocmai prietenă, dar substratul demersului totuși nu este greu de înțeles, deoarece Qatarul deține imense reserve de gaze naturale ce ar putea fi exportate către UE,  context în care Occidentul își va putea diversifica sursele de aprovizionare în timp ce  Rusia și-ar pierde arma sa strategică. Pe acest fond, pentru Moscova este mult mai viabilă o relație constructivă cu Doha care ar putea conduce și către o posibilă implicare a Gazprom în dezvoltarea – și apoi controlarea – infrastructurilor critice privind transportul de gaze qatarez.

Nu în ultimul rând, avem cazul Libiei, un stat eșuat unde două guverne – unul la Tripoli, susținut de ONU, iar altul la Tobruk, mult mai puternic însă din punct de vedere militar – care își revendică dreptul de a conduce țara. Ca și în cazul Yemenului sau Qatarului, Rusia a anunțat că dorește medierea relației dintre cele două guverne, chiar dacă nu s-a ferit să sprijine facțiunea de la Tobruk, acolo unde se află porturile petroliere Ras Lanuf și Es Sider și evident interesele strategice ale Rusiei.

În concluzie, după evenimentele din Ucraina și anexarea Peninsulei Crimeea, Rusia dorește să își refacă imaginea internațională și încearcă a se poziționa ca un mediator în conflictele din Orientul Mijlociu. Această politică externă este una pragmatică în realitate, Moscova urmărindu-și doar propriile interese, ceea ce de fapt a condus ca toate aceste demersuri să nu reprezinte un succes diplomatic.  Dar, aceste inițiative arată și că Moscova caută noi piețe de desfacere pentru mărfurile sale, de unde rezultă  că Rusia   resimte destul de puternic embargoul occidental.

Check Also

Arabia Saudită, între armele Federaţiei Ruse şi cele ale Statelor Unite

Arabia Saudită a ajuns la un acord cu Rusia pentru achiziţionarea sistemului avansat de rachete …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *