Breaking News
Home > Intel > Analize > Trebuie să consolidăm politicile de coeziune socială pe ambele maluri ale Prutului. De unde putem începe?

Trebuie să consolidăm politicile de coeziune socială pe ambele maluri ale Prutului. De unde putem începe?

În România, despre “frații de peste Prut”  am auzit vorbindu-se încă din clasa primară iar mesajul “Basarabia  e România” răzbate acum scris pe zidurile din orașe, drumuri naționale, în apropierea monumentelor istorice sau turistice, în timp ce, tot mai des, Chișinăul este invocat în hiturile muzicale. Imaginea Basarabiei a rămas neatinsă, inclusiv în perioada comunistă, însă multe alte lucruri mai pot fi făcute pentru a întări coeziunea între populația ce se află pe cele două maluri ale Prutului.

Cum ? prin inițiative ale societății civile și politici inter-guvernametale. Dar dacă ONG-urile sunt mult mai dinamice, la nivel politic  lucrurile nu stau chiar atât de bine, asta pentru că, dincolo de bursele de învățământ sau împrumuturile financiare pe care Bucureștiul le oferă Chișinăului, este loc pentru mult mai multe politici culturale.

Sigur, nu ne propune acum să creăm o strategie, ci doar să identificăm unele dintre posibilele puncte de plecare pentru realizarea acesteia.

Muzica unește și poate întări procesul de coeziune, și am văzut cât de bine au fost primiți cei de peste Prut, indiferent că vorbeau română, ucraineană  sau rusă,  la unele show-uri TV din România precum Românii au Talent, iUmor, Vocea României sau X-Factor. Mai mult, toate aceste programe au acum sesiuni de preselecție în Chișinău, ceea ce arată inclusiv un interes social ridicat tradus printr-o piață de marketing eficientă. Iar pentru că tot vorbim despre marketing, putem face o mică paraneteză și să amintim cum trupa Lume, cu un exces anti-românesc cândva, a înțeles că România poate aduce numai beneficii celor din Republica Moldova, iar solista  Irina Tarasiuc declara în acest an, într-una dintre producțiile TV mai sus aminte, următoarele: „Mulțumim România! Pentru noi a fost o experiență foarte deosebită   …și vă mulțumim pentru șansa aceasta!”. Tarasiuc a înțeles cu siguranță că pașaportul românesc nu reprezintă numai oportunitatea de a merge în Vest, chiar dacă la nivelul discursului public nu va recunoaște ferm acest lucru.

Ei bine, dacă muzica unește și sportul poate face același lucru. Ar trebui găsită, spre exemplu, soluția de a organiza o competiție pe ambele maluri ale Prutului, promovată la nivel național, fie că este vorba de handbal, basket sau mai ales, fotbal. În România s-a organizat pe o durată de doar trei ani competiția fotbalistică Cupa Ligii, la care s-a renunțat din motive diferite, însă un asemenea trofeu la care ar putea participa și echipele din primul eșalon din Republica Moldova, chiar dacă ar fi doar o competiție cu o valoare simbolică, ar resuscita interesul maselor.

Pe acest fond se pot organiza zeci de festivaluri, concursuri, emisiuni TV, etc, destinate concomitent populației din stânga și dreapta Prutului, promovate evident, la nivel național. Cunoștințe despre elemente geografice, culturale, ecnomice și chiar politice ar face  transferul de-o parte și de alta a Prutului, îmbogățind  universul gnoseologic nu al elitelor, ci al oamenilor de rând, mult prea prinși în probleme zilnice pentru a mai avea timpul necesar de a se delecta cu informații de acest tip.

Zona informării, a mass-mediei,  trebuie iarăși dezvoltată, și nu numai în susținerea publicațiilor de limbă română din Republica Moldova sau în crearea unora noi,  ci și prin preluarea în presa din România  a cât mai multor știri de dincolo de Prut, prin inserția lor în cotidian, în percepția de zi cu zi a indivizilor, dar care să nu facă trimitere doar la evenimente majore politice, ci și la cele sociale sau geopolitice. Astfel, cetățenii români ar putea cunoaște mult mai bine partidele și oamenii politici din Republica Moldova, probeleme economice, oportunitățile, reușitele de acolo sau problema transnistreană. Transmiterea zilnică a unor astfel de mesaje va intra în mentalul colectiv iar coeziunea între cele două maluri ale Prutului va deveni mult mai puternică.

Totodată, la nivel  internațional,  Institutele Culturale  coordonate de la București și Chișinău pot realiza mult mai multe programe   de promovare  a istoriei și identității comune. În 2017, Eurovision a reprezentat o mare șansă pentru  ca cele două țări să trimită aceiași concurenți, însă, poate în 2018 situația va fi cu totul alta. Impactul mediatic va fi unul imens, și de data aceasta, mentalul colectiv european va fi și mai familiarizat cu ceea ce înseamnă cu adevărat România și Republica Moldova.

De ce 2018? Evident, pentru că se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, și acesta ar putea fi startul pentru ca noi politici să vină în ajutorul întăririi coeziunii sociale dintre românii de pretutindeni. Pentru ca toate acestea să poată avea loc este nevoie de o serie de factori, însă poate cei mai importanți sunt realizarea unei strategii coezive corecte, viziune și voința politică, voință care trebuie să fie prezentă atât la București cât și la Chișinău.

 

 

Check Also

Parlamentul României ia atitudine faţă de situaţia românilor din Ucraina

După ce Parlamentul Ucrainei a adoptat o legere care ar îngrădi drastic dreptul la învățământ …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *