Breaking News
Home > Intel > Analize > Cooperarea România-Turkmenistan: premisa unui nou hub energetic regional

Cooperarea România-Turkmenistan: premisa unui nou hub energetic regional

În plin an centenar,  un proiect strategic de anvergură al României prinde contur  – Coridorul de Transport al Mărfurilor „Marea Neagră– Marea Caspică”.

Având ca nucleu o inițiativă bilaterală a statului român împreună cu Turkmenistanul, coridorul de cooperare interregional va constitui cadrul ideal pentru facilitarea importurilor de gaz natural din regiunea Asiei Centrale în Uniunea Europeană[1], acesta înglobându-se astfel în strategia europeană de diversificare a importurilor de resurse energetice și în cea privind conectivitatea între Europa și Asia[2] .

Mai mult, 2018 a marcat și deținerea președinției Conferinței Cartei Energiei de către România, cadru în care statul român și-a reafirmat dorința de poziționare ca hub energetic regional în Europa de Est[3].

De asemenea, oficialii români au subliniat în repetate rânduri oportunitatea dezvoltării acestui coridor în contextul preluării președinției Consiliului UE în prima parte a anului 2019 de către România și de lansarea programată a noii Strategii UE pentru Asia Centrală, în care diversificarea importurilor de resurse ocupă un loc central.[4]

De altfel, avantajele statului român în detrimentul celorlalți jucători regionali cu ambiții de a deveni huburi în infrastructura de interconectare euro-asiatică, precum Grecia sau Bulgaria,  sunt oferite de un cumul de factori care oferă Bucureștiului o poziție competitivă privilegiată. Printre aceștia, amintim – strânsa colaborare bilaterală a României cu statele Asiei Centrale și din Caucaz din ultimii 25 de ani, care a asigurat constanță în menținerea unor obiective comune, poziția geografică privilegiată care permite accesul facil la piața europeană, pre-existența planului de dezvoltare a legăturii Turkmenbaşi-Baku-Constanța, pentru transportul mărfurilor,  și, în special, pentru importurile de gaz petrol lichefiat[5].

În plus, în cadrul unei întrevederi[6] cu președintele român Klaus Iohannis avute la București în 2017, vicepremierul Turkmenistanului, Rașid Meredov a subliniat rolul României ca poartă de intrare pentru exportul gazului turkmen în Europa. Parteneriat consolidat prin Declaraţia Comună a preşedinţilor României şi Turkmenistanului, semnată la Aşgabat în 2009, planul de acțiune aferent implementării obiectivelor acesteia, precum și prin activitatea grupurilor de lucru bilaterale pe probleme de energie și transporturi. De altfel, în contextul ajungerii la un consens privind statutul Mării Caspice[7] care constituia un obstacol pentru construcția unui gazoduct trans-caspic către Europa, partea turkmenă a indicat o posibilă racordare pe termen lung la interconectorul AGRI[8].

Astfel, la Coridorul de Transport al Mărfurilor „Marea Neagră– Marea Caspică” propus de către România și Turkmenistan, au fost invitate Georgia și Republica Azerbaidjan, în vederea creării unei rute de transport intermodal, maritim/fluvial și rutier/feroviar care ar urma să asigure, pe termen lung, o interconexiune extinsă între Europa și Asia. Noua rută va fi esențială pentru facilitarea importurilor de gaz petrol lichefiat turkmen în Uniunea Europeană, pe ruta Turkmenbași-Constanța.[9]

Proiectul va avea inițial în centru dezvoltarea conexiuilor între porturile Constanţa (România), Batumi, Poti (Georgia), Baku (Azerbaidjan) și Turkmenbaşi (Turkmenistan), precum și dezvoltarea legăturii Constanța-Dunăre-porturi fluviale din Europa Centrală și de Nord.[10]

În plus, potrivit secretarului de stat Maria Magdalena Grigore, România își propune să se poziționeze ca punct de intrare în Uniunea Europeană pentru mărfurile provenite din Turkmenistan, Kazakhstan și Uzbekistan, devenind astfel un nod important în comerțul desfășurat în spațiul Mării Negre și Mării Caspice.[11]

În concluzie, ca o consecință a importanței strategice avută pentru statele implicate  și pentru dezvoltarea comercială a Uniunii Europeane, conturarea  parteneriatului cvadrilateral Romania-Turkmenistan-Azerbaidjan-Georgia in cadrul reuniunii programate in martie 2019 la Bucuresti, va constitui o piatra de temelie a reconfigurării economice regionale.

Autor: Iohana VOICU

 

 

[1] http://epochtimes-romania.com/news/un-coridor-m-neagra-caspica-ar-fi-facilitat-de-o-cooperare-intre-porturile-constanta-turkmenbashi—126015

[2] https://www.mae.ro/node/47247

[3] https://energycharter.org/who-we-are/energy-charter-conference/

[4] https://www.mae.ro/node/46345

[5] https://karadeniz-press.ro/romania-poarta-spre-ue-pentru-gazul-lichefiat-turkmen/

[6] https://www.caleaeuropeana.ro/turkmenistan-vrea-sa-exporte-gaz-in-europa-prin-romania-klaus-iohannis-discutii-la-bucuresti-cu-vicepremierul-turkmen/

[7] https://www.caleaeuropeana.ro/moment-istoric-rusia-kazahstan-turkmenistan-azerbaidjan-si-iran-au-semnat-o-conventie-privind-statutul-marii-caspice-dupa-mai-bine-de-20-de-ani-de-negocieri-2/

[8] https://ccirom-tkm.ro/2017/07/22/implinirea-a-25-de-ani-de-relatii-bilaterale-romano-turkmene-sarbatorita-la-bucuresti/

[9] http://vestnikkavkaza.net/analysis/New-Caspian-Sea-Black-Sea-transport-corridor-is-becoming-a-reality.html

[10] https://www.mae.ro/node/47247

[11] http://vestnikkavkaza.net/analysis/New-Caspian-Sea-Black-Sea-transport-corridor-is-becoming-a-reality.html

Check Also

ASE: Un nou curs postuniversitar de Intelligence Economic Internaţional

Începând cu 19 octombrie 2018, Academia de Studii Economice (ASE) împreună cu Centrul de Strategii …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *